Date generale

Aşezarea geografică a judeţului Timis îi conferă acestuia un statut privilegiată, fiind cel mai vestic judet al României. Se învecinează la Vest cu judetul Csongrad - Ungaria si la Sud-Vest cu provincia Voievodina - Serbia, legătura între cele doua judete fiind asigurată de punctele de trecere a frontierei de la Cenad, respectiv cele de la Stamora Moravita si Jimbolia. Judetele române vecine cu judetul Timis sunt Arad la Nord, Hunedoara la Est si Caras-Severin la Sud-Est. Timisul, cel mai mare judet al tarii (8697 km pătrati), beneficiază de un relief deosebit de variat: câmpie în partea vestica si centrala, zona deluroasă continuată cu relief montan, în partea estică. Teritoriul judetului este traversat de râurile Timis si Bega, iar clima este plăcută, temperat-continentală cu influente mediteraneene.

Resedinta judetului, municipiul Timisoara, supranumit si "orasul rozelor", este si cel mai important oras al Regiunii Vest a României. Acesta este asezat pe cursul râului Bega si este un oras cosmopolit locuit de peste 350.000 de români, maghiari, sârbi, slovaci, bulgari si alte etnii. Simbol al democratiei, solidaritătii, tolerantei si spiritului de initiativa, Timisoara este un oras vestic nu numai prin asezare, ci si prin mentalitatea de vocatie occidentală a locuitorilor săi, care se mândresc cu traditia culturală si performantele economice.

Lugojul, cel de-al doilea municipiu al judetului, este asezat pe cursul râului Timis, la intersectia a doua importante drumuri comerciale, fiind cel de-al doilea centru urban (cca 50.000 locuitori) si punct de importanta economică a judetului Timis. Valorile culturale si renumitele concerte de muzica corală, secondate de atractiile turistice, l-au făcut cunoscut în trecut ca si "capitala culturii bănătene".
Alte opt orase de mai mica mărime, Sânnicolau Mare si Jimbolia la vestul judetului, orasul statiune turistică Buzias situat la numai 30 km de Timisoara, Deta, Gătaia si Ciacova la sud, Recas, vestit pentru cramele sale si Făget la est, completează echilibrat structura urbană a judetului. Alături de acestea diferenta de până la cca 700.000 de locuitori ai judetului trăiesc în mediu rural în cele 85 de comune si 230 de sate care completează structura administrativ teritorială a acestuia.

Populatia judetului este de 687.377 locuitori, Timisul fiind considerat, pe buna dreptate, un judet multietnic, în care convietuiesc în armonie români, maghiari, germani, sârbi, si alte minorităti. Distributia populatiei pe mediile rural si urban este de circa 400.000 de locuitori în mediul urban, restul de 300.000 fiind localizati în mediul rural.

Infrastructura judetului

Reteaua de cai rutiere este bine dezvoltata, având o lungime de 2858 de km, ceea ce situează judetul pe locul I în tara în ierarhia lungimii drumurilor publice.
Judetul Timis este traversat de doua importante drumuri europene, E 70, care intră în tară din Serbia pe la punctul de trecere frontieră Stamora Moravita si face legătura, prin Timisoara, cu sudul tării si cu capitala, Bucuresti si, E 671, care traversează judetul de la nord la sud, asigurând o buna legătura cu Ungaria, respectiv Europa Centrala.
Actiuni ample de îmbunătătire a calitătii infrastructurii de circulatie, precum si de dezvoltare a retelei existente au fost demarate, în ultimii ani, de către autoritătile administratiei publice. Astfel, este în curs pregătire proiectul de realizare a autostrăzii Nădlag - Arad - Timisoara - Bucuresti care va conecta partea de vest a tării la culoarul de circulatie rutiera 4 pan-european.

Transportul aerian este asigurat de Aeroportul International Timisoara, amplasat în partea de nord-est a municipiului. Acesta este considerat aeroport de rezerva pentru Aeroportul International Otopeni (Bucuresti), Budapesta si Belgrad fiind al doilea aeroport ca importantă si mărime din tară si cel mai important aeroport din Euroregiunea DKMT.
Aeroportul oferă curse regulate prin mai multe companii aeriene nationale si internationale facilitând legaturi rapide, pentru pasageri si transport marfa, cu diverse orase din tară si din întreaga lume.
Dotarea tehnică a aeroportului permite accesul aeronavelor utilizate de marile companii ale lumii, inclusiv cele de tip Airbus-310 sau Concorde, fiind cea mai importantă poartă aeriană a judetului si a regiunii.

Reteaua feroviară (787 km) în formare încă din secolul trecut ca urmare a impulsionării date de dezvoltarea industriei judetului Timis se bucura astăzi de cea mai densă retea de cale ferata din tara. Teritoriul judetului este traversat de doua trasee de cale ferata internatională, magistrala de sud, cu ruta Bucuresti - Craiova - Timisoara - Jimbolia si legături spre Belgrad si Kikinda (Serbia) si magistrala de vest, care pleacă din Timisoara spre Baia-Mare, traversează Câmpia Tisei si face, în localitatea Ilia, jonctiunea cu magistrala Bucuresti - Brasov - Arad.

Reteaua de telecomunicatii a cunoscut în ultimii ani o dezvoltare de exceptie, determinând cresterea gradului de accesibilitate la mijloacele moderne de comunicare internă si internatională. O contributie esentială, în acest sens, având-o pătrunderea în zona a marilor firme de profil (functionarea la Timisoara a firmei mixte româno-franceze Alcatel, producătoare de centrale telefonice moderne).

Judetul Timis se situează printre primele judete din tară în privinta posturilor telefonice publice si a ponderii abonatilor conectati în centrale digitale. De asemenea, se constată o dezvoltare puternică a telefoniei mobile, toti operatorii de telefonie mobilă din tară fiind prezenti si în judetul Timis.

Economia judetului

Industria judetului Timis este puternică si diversificată fiind sustinută de traditie, localizarea vestică a judetului precum si forta de muncă înalt calificată, atuuri care sunt confirmate de prezenta numeroasă aici a investitorilor, autohtoni si străini. Din cele peste 36.300 de firme înregistrate la Registrul Comertului Timis, la 31.12.2007, 7134 de firme sunt cu capital mixt sau integral străin, din peste 80 de tari ale lumii. Valoarea capitalului social subscris era, conform statistilor ORC, de 751,9 milioane USD.

Printre companiile străine de prestigiu prezente amintim: Continental AG, Solectron Corp. România, Zoppas Industries România, Philips&Elba Street Lighting, ABB Rometrics, Alcatel NS, Delphi Packard, Siemens Automotive, Procter&Gamble, Eybl Textil, Eybl-Automotive-Components, Kromberg&Schuberrt, Lisa Drexlmayer, Mecatim (Group Dewoo), Incontro Prefabricati, IMP Romania Industrial CO, Ceramica Apparechi Sanitari, Monlandys, EFF si altele. Ponderea cea mai însemnată în productia totală a judetului (70%) o detine industria prelucrătoare, cu principalele ramuri ale acesteia, industria alimentară, industria chimică, industria textilă, industria de prelucrare a metalului si a lemnului.
Dezvoltarea industriei alimentare se datorează atât potentialului agricol ridicat al zonei, cât si volumului sporit al investitiilor private făcute în această ramură, aceasta atingând 81,5% din investitiile totale.
Alte sectoare importante sunt industria textilă, a pielăriei si încăltămintei si industria constructoare de masini si echipamente.

Sectorul IMM - întreprinderile mici si mijlocii au cunoscut începând din anul 1990, o importantă dezvoltare în cadrul economiei judetene, reprezentând în prezent cca. 95% din totalul firmelor înmatriculate la Oficiul Registrul Comertului, inclusiv persoane fizice autorizate sau asociatii familiale.
Analiza structurii IMM-urilor reliefează faptul ca majoritatea fortei de muncă din acest sector este antrenată în servicii, comert si operatii de import - export.
Tendinta de crestere a sectorului întreprinderilor mici si mijlocii constituie un potential important al judetului Timis, dinamica acestui sector fiind reflectată prin cresterea aportului întreprinderilor mici si mijlocii la PIB (peste 40%).
Conditiile speciale ale judetului Timis, traditia antreprenorială existentă în zonă, mentalitatea occidentală a locuitorilor si spiritul de initiativă nealterat în perioada comunistă, pozitia geografică, standardul de viată al populatiei care, în partea vestică, este mai ridicat fată de restul tării precum si capacitătile de capitalizare relativ crescute de aici, favorizează dezvoltarea continuă a sectorului de întreprinderi mici si mijlocii.

Serviciile au cunoscut în special în primii ani după revolutie o crestere explozivă ca urmare a implementării în România a principiilor economiei de piată. Alături de firmele locale, cu oferte de servicii orientate spre nevoile clientilor, prezenta firmelor internationale de prestigiu din domeniu face ca îmbunătătirea calitătilor serviciilor de pe piata locală să fie principala prioritate a acestora.

Activitătile productive înregistrează de asemenea în ultimii ani o tendintă crescătoare, fiind sustinute din ce în ce mai mult de către organele de stat prin politici economice si fiscale orientate.
Potentialul agricol pe care îl are judetul Timis este remarcabil, datorită suprafetelor agricole întinse si solurilor de foarte buna calitate. Desi în prezent acesta este subvalorificat, se prognozează însă ca în viitor să devină una dintre cele mai atractive oferte de cooperare economică a judetului Timis pentru investitorii străini.
Conditiile pedoclimatice favorabile oferă dezvoltării agriculturii multiple sanse de viitor. În prezent, agricultura se caracterizează prin aparitia si dezvoltarea fermelor individuale, ca structuri de bază ale agriculturii traditionale si ca suport pentru dezvoltarea sistemului agricol competitiv al regiunii.
Una din cele mai vechi si importante activităti agricole din judet, dispunând de conditii climatice favorabile este cultivarea cerealelor si a plantelor tehnice, iar în majoritatea comunelor din zona de câmpie si de deal a judetului este practicată cu succes viticultura. Localităti ca Recas, Buzias si Giarmata sunt nume sonore atât în tară, cât si în străinătate în ceea ce priveste productia de vin. Productia de legume în microferme individuale este de asemenea o activitate economică de traditie în special în localitătile rurale din vecinătatea centrelor urbane.
Cresterea animalelor constituie, de asemenea, o ramură importantă, de traditie, a agriculturii timisene, în ultimii ani înregistrându-se o crestere semnificativă a numărului de animale în sectorul privat.
Desi judetul Timis dispune de capacităti de prelucrare, a produselor agricole de origine animală si vegetală, există în domeniu un deosebit potential de cooperare economică, sustinut de existenta, în regiune, a materiilor prime necesare si de o piată de desfacere remarcabilă.

Infrastructura de sustinere a activitatii economice

Sectorul serviciilor de interes public si privat a înregistrat o evolutie calitativă pozitivă, institutiile de interes public si firmele private care activează în acest domeniu remarcându-se printr-un grad tot mai ridicat de profesionalism si eficientă.
Investitorii sunt sprijiniti în initierea, consolidarea si dezvoltarea afacerilor de servicii profesionale locale oferite de firme de consultantă autohtone si internationale de prestigiu cum sunt PriceWaterhouse Coopers, KPMG si altele.
Pe lângă oferta specializată a firmelor private, autoritătile administratiei publice judetene si locale din judetul Timis îsi asumă cu responsabilitate rolul de principal agent al dezvoltării economico-sociale locale. În acest sens, în anul 1995, Consiliul Judetean Timis a înfiintat, Agentia de Dezvoltare Economico - Socială Timis - ADETIM, al cărui rol în calitatea acesteia de institutie publică specializată, este de a sprijini si stimula prin mijloace si metode specifice dezvoltarea economică a judetului. Alături de această au fost create în cadrul a 64 de primării de orase si comune posturi de 3.1. promotori economici locali, al căror rol, similar cu cel al agentiei, este si cel de a asigura o interfată profesionistă si eficientă între sectorul privat si administratia publică locală. Servicii de consultantă profesionale de tipul one stop shop pentru investitorii străini si autohtoni, sunt asigurate permanent si gratuit la sediile administratiilor locale, privind oportunitătile locale de afaceri si investitii.

Camera de Comert, Industrie si Agricultura Timisoara CCIAT, reprezintă interesele societătilor comerciale membre si oferă servicii profesionale specifice.
Confederatia Întreprinzătorilor Particulari din judetul Timis CIPT, reprezintă interesele sectorului IMM si oferă asistentă specializată membrilor săi în domeniile de interes.
În ultimii ani, sectorul financiar bancar a cunoscut o dezvoltare semnificativă, în judetul Timis activând peste 30 de sucursale ale unor bănci de renume române si străine, ca Banca Comercială Română, ABN AMRO Bank, Societe Generale - BRD, ING Barings Bank, Banca Italo-Romena, Volksbank Romania, HVB Tiriac, Raiffeisen Bank, Banca Anglo-Romana, Bancpost, Banca Romaneasca, Alpha Bank, Banca Transilvania, EXIMBANK, Piraeus Bank, Banca Millenium, OTP Bank, Romanian International Bank, ProCredit Bank, CEC Bank etc. care acordă credite investitorilor din diferite sectoare de activitate.
Cu toate acestea, în judetul Timis, respectiv în capitala judetului si a regiunii, Timisoara, nu există încă bănci care să-si fi stabilit sediul central în zonă, cu toate că evolutia dezvoltării si investitiilor din judet, a doua ca dinamică din tară după Bucuresti, face ca aceasta să devină una dintre oportunitătile viitoare majore pentru investitiile bancare.
Modernizarea sistemului bancar, orientarea serviciilor acestora spre nevoile clientilor, alături de introducerea sistemului electronic de tranzactii si de plăti prin intermediul cărtilor de plata de tip PRIMA, VISA, MASTERCARD aduce un plus de accesibilitate pentru clientii români si străini.